Este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer reprezentând al 3lea tip respective 10% din total si a 2a cauza de mortalitate prin cancer după cancerul pulmonar.
Incidenta este in scădere in tarile dezvoltate datorita eficientei programelor de screening reprezentate in mod particular de colonoscopie.
Afectează in general persoanele după vârsta de 50 de ani.
Stilul de viata si alimentatia au un rol in aparitia acestuia fiind favorizat de consumul crescut de carne procesata, dieta saraca in fructe si legume, sedentarismul, obezitatea, fumatul si consumul excesiv de alcool.
Factori familiali precum istoricul de cancer colorectal, Sd Lynch sau polipoza adenomatoasa familiala cresc predispozitia catre cancerul de colon si ar trebui sa determine programe de screening particularizate.
De asemenea istoricul personal de cancer de colon sau anumite tipuri de polipi pot creste riscul.
Din pacate in stadiile incipiente de boala acesta este asimptomatic, de aceea rolul programelor de screening este foarte important in depistarea timpurie a tumorilor de colon, cand terapia are cele mai bune rezultate si poate duce la vindecare.
Cele mai importante simptome sunt reprezentate de modificari ale tranzitului intestinal (diaree, constipatie, alternanta acestora, scaune creionate), prezenta de sange rosu sau partial digerat in materiile fecale, dureri abdominale sau crampe, scaderea brusca si involuntara in greutate, astenie fizica marcata si nejustificata, anemie prin pierdere de fier care se poate manifesta ca oboseala, ameteli, paloare muco-cutanata.
Preventia primara consta in corectarea stilului de viata si a alimentatiei.
Preventia secundara este reprezentata de programele de screening. Acesta se poate face prin teste de hemoragii oculte in scaun (cu colecteaza o proba de scaun din care se cauta sangerari) si in caz de rezultat pozitiv – colonoscopie sau direct.
Colonoscopia la persoanele peste 50 de ani sau cu antecedente heredo-colaterale de cancer de colon.
Este mult mai probabil să obținem vindecarea în cazul depistării precoce a cancerului de colon.
Diagnosticul se face în principal prin colonoscopie. Aceasta constă în introducerea unui tub flexibil cu o cameră de filmat în capăt prin anus și permite examinarea rectului și a întregului colon precum și prelevarea de biopsii cu ajutorul unei pense care se introduce prin canalul de lucru. Fragmentele astfel recoltate sunt trimise pentru examinare histopatologică pentru obținerea unui diagnostic de certitudine.
Este de menționat rolul important pe care colonoscopia îl joacă în prevenirea apariției cancerului de colon. Polipii colonici reprezintă leziuni cu potențial de transformare malignă, aceștia putând fi extirpați în timpul colonoscopiei. De asemenea, supravegherea pacienților cu risc crescut de apariție a polipilor colonici (pacienți cu polipi în antecedente, cu polipoză adenomatoasă familială, sindrom Lynch) sau a altor leziuni cu potențial neoplazic (boli inflamatorii intestinale) este importantă pentru prevenirea cancerului de colon.
Există și metode complementare imagistice cum ar fi CT TAP și RMN abdominal sau de pelvis care ajută la stadializarea bolii în vederea efectuării tratamentului optim, care poate consta în chirurgie, radioterapie, chimioterapie sau imunoterapie.
În concluzie, cancerul de colon este curabil mai ales dacă este descoperit în faze incipiente ale bolii și poate fi prevenit cu ajutorul colonoscopiei.